Noile atacuri asupra petrolierelor saudite redau temeri de instabilitate în Golful Persic.
Explozia recentă din portul Jeddah a împins cotația futures pentru petrolul brut Brent la peste 50 de dolari per baril.
Atacul a avut loc într-un moment în care tensiunile dintre Iran și Arabia Saudită, ambele membre ale OPEC, erau în creștere. Deși asociația, ca forță unică, influențează deja în mare măsură prețurile globale ale petrolului, statele membre încă efectuează încercări periodice de a submina sau de a evita reglementările de producție impuse de cartel.
În prezent, Iranul se confruntă cu o lipsă de fonduri, și, prin urmare, caută modalități de creștere a prețurilor petrolului și de creștere a propriilor exporturi, chiar dacă va trebui să înfrunte o reducere obligatorie a ofertei.
Atacurile asupra activelor petroliere saudite servesc mai multe scopuri. În primul rând, crește prețul petrolului, Arabia Saudită, care este principalul rival geopolitic al Iranului, este astfel afectată. Atacurile acționează, de asemenea, în calitate de "bun rămas" din partea președintelui american în exercițiu, Donald Trump, și în calitate de amenințare pentru președintele ales, Joe Biden, care a promis revenirea la Planul Comun de Acțiune Cuprinzător.
Biden și-a anunțat anterior dorința de a reînnoi acordul nuclear iranian, acord ce a fost anulat de Trump în 2018. Cu toate acestea, s-ar putea ca revenirea să nu fie una ușoară.
Până în prezent, Iranul deține aproximativ o zecime din rezervele mondiale de petrol și consideră că o posibilă reducere a sancțiunilor de către Biden le-ar putea permite recâștigarea cotei de piață și, astfel, reconstruirea economiei, lucru ce va finanța sprijinul pe termen lung pentru terorism, extremism islamic violent, un program nuclear ambițios și un program de rachete balistice.
Retragerea lui Trump din acordul inițial și sancțiunile mai dure au cauzat pagube semnificative Iranului, scăzând producția totală de petrol a țării la jumătate, până la 1,9 milioane de barili per zi. Între timp, exporturile s-au prăbușit de la 2,6 milioane de barili per zi în 2017 la doar 133.000 în 2020.
