Rezultatele ședinței din iulie a Rezervei Federale nu au fost în favoarea dolarului american. Dintre toate scenariile posibile, Fed a aplicat probabil cel mai păsăresc. Desigur, regulatorul ar fi putut merge și mai departe în această direcție, menținând rata la același nivel sau declarând încheierea ciclului - dar având în vedere așteptările generale ale pieței (probabilitatea de strângere a politicii monetare se situa la 99,5%), o astfel de decizie ar fi echivalat cu un șoc terapeutic. Regulatorul american încearcă să evite astfel de scenarii, motiv pentru care ieri a încercat să mențină un echilibru maxim în retorica sa. Dar, cum se spune, "nu poți ascunde un ac în sac". Poți face equilibristică verbală încontinuu, dar faptul rămâne fapt: o creștere ulterioară a ratei este pusă sub semnul întrebării. Strângerea politicilor monetare depind de evoluția indicatorilor macroeconomici cheie, în primul rând în sfera inflației.
Înaintea întâlnirii din iulie, unii reprezentanți ai Federal Reserve System (printre care Christopher Waller și Mary Daly) au exprimat o retorică destul de țintuită, comentând ultimele date privind inflația. În ciuda "conotației roșii" a rapoartelor cheie, aceștia au declarat că este prea devreme pentru a declara victoria asupra inflației. În opinia lor, Rezerva Federală trebuie să mențină o abordare mai fermă, pentru a rezolva definitiv "problema inflației". Aceste semnale ferme au contrastat puternic cu rapoartele privind creșterea indicelui prețurilor de consum și a indicelui prețurilor producătorilor, care au reflectat o încetinire activă a inflației în SUA. Pe fondul declarațiilor lui Waller și Daly (care erau întărite de datele bune privind încrederea consumatorilor și sectorul de producție), dolarul și-a consolidat pozițiile înainte de anunțarea rezultatelor întâlnirii din iulie. Taurii dolarului sperau ca Rezerva Federală să-și mențină "pritonul de luptă" și să indice transparent pașii următori spre strângerea politicii monetare.
Asta nu s-a întâmplat. Regulatorul american nu a spus "da" sau "nu", legând soarta ratei dobânzii de dinamica principalilor indicatori macroeconomici. Banca Centrală și-a păstrat formulările cheie ale comunicatului de însoțire în forma anterioară, iar Jerome Powell nu a confirmat o altă creștere a ratei după ședința din iulie. Această poziție nehotărâtă a Rezervei Federale a fost interpretată ca fiind împotriva dolarului: indicele dolarului SUA a atins un minim săptămânal, revenind la nivelul de bază de 100 de puncte.
Mai trebuie menționat că, în cadrul conferinței de presă finale, Powell a apreciat în mod corespunzător rapoartele inflaționiste pentru luna iunie, constatând un fapt evident: inflația în SUA este în scădere. Cu toate acestea, el nu a făcut concluzii precipitate pe baza datelor de releease-uri - potrivit lui, Rezerva Federală va urmări cu atenție dacă semnalul indicat de indicele IPC din iunie se va repeta în iulie și august (vă reamintesc că următoarea ședință a FED va avea loc în septembrie).
În ceea ce privește perspectivele ulterioare de strângere a politicii monetare, Powell și-a arătat, așa cum se spune, "întreaga frumusețe", răspunzând la această întrebare cu fraze ambigue și disimulate. Potrivit declarațiilor sale, ședința din septembrie a Rezervei Federale poate încheia fie cu o nouă creștere a ratei dobânzii, fie cu menținerea acesteia la același nivel. În același timp, el a subliniat că în toamnă reglementatorul va evalua întregul ansamblu de date macroeconomice "cu un accent special pe progresul în domeniul inflației".
Pe scurt, soarta ratei va depinde de noile date statistice de care Banca Centrală nu dispune încă. "Meritocrizia trecutului" sub forma încetinirii inflației IPC și IPP în iunie nu sunt luate în calcul în contextul deciziilor posibile de septembrie. Cu toate acestea, este evident că dacă inflația din iulie va menține ritmul de scădere din iunie, se poate vorbi cu încredere despre o tendință stabilită. În acest caz, probabilitatea unei noi creșteri a ratei dobânzii în septembrie va fi minimă.
Din punctul meu de vedere, acesta este un scenariu de bază al evenimentelor. Aceeași opinie a fost exprimată și de câțiva strategi valutari, comentând rezultatele ședinței din iulie. În special, conform experților de la Commerzbank, majorarea ratei de ieri va fi ultima din acest an. Economiștii băncii se așteaptă la date mai slabe privind creșterea economiei SUA, precum și la o inflație în continuă scădere, de aceea sunt convinși că rata dobânzii a atins deja valoarea sa maximă.
Este evident că dacă indicatorii cheie ai inflației din iulie vor fi măcar puțin mai mici decât cei din iunie, putem vorbi cu anumită încredere despre menținerea stării actuale la ședința din septembrie. De asemenea, conform instrumentului CME FedWatch Tool, probabilitatea creșterii ratei cu 25 de puncte în septembrie este acum doar de 20% (în consecință, probabilitatea unei pauze este de 80%). Datele macroeconomice din august (în special în ceea ce privește inflația) pot reduce probabilitatea unei strângeri suplimentare a politicii monetare până la zero sau o pot crește (aproximativ) până la 50-60%.
Răspunzând rezultatelor ședinței din iulie a Rezervei Federale, perechea eur/usd s-a întors în zona celor 11 cifre. Dar, în același timp, cumpărătorii perechii nu au reușit să depășească nivelul de rezistență de 1,1150 (linia Tenkan-sen pe graficul zilnic). Aceasta indică faptul că este prea devreme să deschidem poziții long în pereche, deși, în general, fundamentul se formează în defavoarea dolarului american.
În față, avem ședința BCE și conferința de presă finală a Christinei Lagarde. De asemenea, astăzi vom afla datele privind creșterea economiei americane în al doilea trimestru - acest release poate, de asemenea, să își aducă contribuția la "formarea prețurilor" în pereche. Prin urmare, astăzi, traderii de eur/usd ar trebui să adopte o poziție de așteptare, până când se vor încheia toate piesele puzzle-ului fundamental.
