Prețurile gazelor au scăzut, reflectând pesimismul larg răspândit cauzat de potențialele războaie comerciale globale inițiate de Statele Unite încă de la 1 februarie a acestui an.
Cu toate acestea, toate eforturile lui Donald Trump de a împinge țările UE să cumpere exclusiv gaze americane se dovedesc a fi ineficiente. Este puțin probabil ca UE să renunțe la GNL rusesc în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, având în vedere dependența ridicată de aceste livrări.
GNLul rusesc a devenit una dintre ultimele surse semnificative de dependență energetică a Europei după încetarea tranzitului de gaze prin Ucraina. Mai mult, adoptarea de noi sancțiuni necesită un acord unanim, ceea ce va fi dificil din cauza rezistenței active a Ungariei și a dependenței continue a unor țări de gazul rusesc. Anul trecut, UE a importat volume record de GNL din Rusia, Franța, Spania și Belgia fiind cei mai mari destinatari. În loc de o întrerupere imediată a aprovizionării cu resurse rusești, UE intenționează să urmeze un plan care vizează reducerea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia.
Factorii de decizie europeni preferă să evite restricțiile bruște asupra importurilor de combustibil pentru a preveni creșterile de preț care au afectat deja industriile interne. Cu toate acestea, noile aprovizionări din proiectele în desfășurare din Statele Unite și Qatar sunt așteptate să ajute la reducerea prețurilor GNL până în 2026-2027.
Se preconizează că sancțiunile împotriva Rusiei vor fi prelungite doar dacă Ucraina va restabili tranzitul de gaze, va înceta atacurile asupra conductei Turkish Stream și va înceta să amenințe rutele de tranzit ale petrolului. În prezent, Ungaria, care se opune noilor sancțiuni, a înregistrat deja pierderi de 19 miliarde de euro din cauza măsurilor existente. Acest lucru explică reticența țării de a aproba măsuri restrictive suplimentare.
UE nu are în mod clar un plan de rezervă în cazul în care Ungaria își exercită dreptul de veto asupra votului de prelungire a sancțiunilor împotriva Rusiei. Pachetele de sancțiuni ale UE trebuie reînnoite la fiecare șase luni, necesitând sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Următorul vot este programat pentru 31 ianuarie.
În mijlocul tensiunilor în creștere dintre Uniunea Europeană și Rusia, Ungaria rămâne un jucător cheie capabil să influențeze procesul de prelungire a sancțiunilor. În ciuda necesității aparente de a adopta o poziție dură împotriva Moscovei, Budapesta urmează un curs tot mai independent, stârnind îngrijorări în rândul partenerilor din UE. Există speculații conform cărora conducerea maghiară ar putea folosi situația pentru a-și consolida poziția în cadrul Uniunii sau pentru a atinge alte obiective politice.
Disputele pe tema politicii de sancțiuni amenință unitatea UE, fapt ce ar putea slăbi influența sa pe scena internațională. Dacă Ungaria decide într-adevăr să își exercite dreptul de veto, acest lucru ar putea crea un precedent pentru alte țări să își exprime nemulțumirea și să exercite presiuni asupra Bruxelles-ului. UE trebuie să dezvolte o strategie pentru a minimiza astfel de riscuri și a asigura funcționarea stabilă a mecanismelor sale de sancțiuni.
Analiza tehnică a Gazului Natural (NG)
Cumpărătorii ar trebui să se concentreze asupra redobândirii nivelului de 3.915. Spargerea acestei interval ar deschide calea către 4.062 și 4.224, nivelul din aprilie 2023 fiind în jurul valorii de 4.373 ca un alt obiectiv. Cel mai ambițios obiectiv este 4.800.
În cazul unui scenariu de corecție, primul nivel de suport se află în apropierea valorii de 3.734. Spargerea acestui nivel ar putea împinge rapid instrumentul în jos către 3.567, cu cel mai jos obiectiv fiind intervalul 3.422.
