Joi, 7 august, Banca Angliei va organiza următoarea sa întâlnire. Conform previziunilor majorității analiștilor, banca centrală va reduce rata dobânzii cu 25 de puncte de bază, aducând-o la 4,0%.
Acest scenariu este considerat de bază și, prin urmare, deja inclus în prețuri. Astfel, este probabil ca piața să ignore o reducere de 25 de puncte de bază. Totuși, aceasta nu înseamnă că întâlnirea din august va fi o formalitate. Principala intrigă constă în determinarea ritmului în care politica monetară va continua să fie relaxată. Aici, lucrurile sunt mult mai puțin clare. Pe de o parte, banca centrală ar putea transmite semnale pesimiste, indicând o răcire a pieței muncii și o încetinire a creșterii economice a Regatului Unit. Pe de altă parte, banca centrală ar putea adopta o poziție mai precaută, invocând accelerarea inflației.
Pentru a recapitula, indicele prețurilor de consum din Marea Britanie a crescut la 3,6% an la an, reprezentând cea mai înaltă rată de creștere de la începutul anului trecut. Indicele CPI de bază, care exclude prețurile la energie și alimente, a accelerat la 3,7% an la an. Indicele prețurilor de retail a crescut la 4,4% an la an, contrazicând prognoza unei încetiniri la 4,2%.
Un punct cheie: presiunea inflaționistă în Marea Britanie este persistentă și nu temporară. În mod special, inflația de bază în sectorul serviciilor (chirie, asigurări, sănătate, educație) s-a situat la 4,7%.
Inflația accelerează pe fondul slăbirii principalelor indicatori macroeconomici.
Șomajul în Marea Britanie a crescut la 4,7%, marcând un nivel maxim în aproape patru ani (cel mai mare din iunie 2021). Creșterea salariilor a încetinit din nou—atât în termeni nominali, cât și reali. Specific, excluzând bonusurile, creșterea salariilor a scăzut la 5,0% de la 5,3% în luna precedentă. În termeni reali (ajustată pentru CPIH), creșterea salariilor a fost de 1,0%.
Cu alte cuvinte, observăm o slăbiciune pe piața muncii, în paralel cu o scădere a creșterii salariilor.
În ceea ce privește starea generală a economiei, imaginea apare destul de sumbră. În primul trimestru, PIB-ul Marii Britanii a crescut cu 0,7% trimestru la trimestru și cu 1,3% an la an. Serviciile (0,7%) și producția (1,1%) au contribuit cel mai mult. Datele pentru T2 vor fi publicate săptămâna viitoare (14 august), așa că factorii de decizie vor trebui să se bazeze pe indicatori lunari, care au fost dezamăgitori. De exemplu, în mai, economia s-a contractat cu 0,1% lună la lună; în luna precedentă, aceasta s-a restrâns cu 0,3% l/l. Alte componente au fost de asemenea dezamăgitoare: producția industrială a scăzut cu 0,9% l/l și 0,3% a/a. Producția manufacturieră a scăzut cu -1,0% l/l (comparativ cu prognoza de -0,1%).
Cu alte cuvinte, PIB-ul a scăzut pentru două luni consecutive, semnalând o încetinire economica în T2—în special în sectoarele manufacturier și de construcții. În același timp, piața muncii se răcește, iar inflația accelerează. Aceasta sugerează un risc moderat, dar prezent, de stagflație (o formă "blândă" de stagflație). Puzzle-ul este și mai complicat de politica fiscală, întrucât Ministerul de Finanțe al Marii Britanii este așteptat—conform multor analiști—să anunțe creșteri de taxe în toamnă pentru a îndeplini obiectivele bugetare.
Așadar, ce ar trebui să așteptăm de la BoE, având în vedere aceste provocări fundamentale?
În opinia mea, rezultatele reuniunii din august vor reflecta o divizare în cadrul Comitetului de Politică Monetară. Aripa dovish a comitetului (în principal Swati Dhingra și Alan Taylor) ar putea pleda pentru un ritm mai agresiv al reducerilor de rate, invocând deteriorarea pieței muncii și încetinirea economică.
Între timp, membrii aripii hawkish (inclusiv economistul șef Huw Pill) se vor concentra probabil pe creșterea inflației, care rămâne peste țintă și continuă să fie pe un trend ascendent. Hawks ar putea vota pentru a menține o poziție de așteptare. Conform prognozelor preliminare, votul ar putea fi împărțit astfel: "0-8-1"—adică, zero voturi pentru o creștere, opt pentru o reducere și unul pentru a menține rata neschimbată.
Orice altă configurație probabil va declanșa o volatilitate crescută în perechea GBP/USD. De exemplu, dacă mai mult de un membru votează pentru a menține status quo-ul (de exemplu, "0-7-2" sau chiar "0-6-3"), lira ar primi un sprijin substanțial. În schimb, dacă votul pentru reducerea ratelor este unanim, moneda britanică ar fi sub presiune.
În opinia mea, BoE nu va îndeplini așteptările excesiv de dovish ale pieței—cu alte cuvinte, rezultatul reuniunii din august este probabil să favorizeze lira. Banca centrală va reduce rata, dar declarația însoțitoare și comentariile lui Andrew Bailey vor fi probabil prudente și vagi. Mai mult, prognozele economice actualizate de la banca centrală vor diferi probabil puțin față de cele publicate în mai.
Un astfel de rezultat ar oferi un sprijin suplimentar pentru GBP/USD, permițând potențial cumpărătorilor să revină în zona de 1.34—pătrunzând nivelul de rezistență la 1.3400 (linia de mijloc a benzilor Bollinger pe timeframe-ul D1) și testând următoarea barieră de preț la 1.3470 (limita inferioară a norului Kumo pe același timeframe).
