Decizia Rezervei Federale de miercuri poate determina direcția dolarului american pentru câteva săptămâni (sau chiar luni) de acum înainte. Întâlnirea din decembrie este deosebit de importantă deoarece, în contextul dezacordurilor interne, banca centrală trebuie să-și definească poziția cu privire la ritmul de relaxare a politicii monetare.
În primul rând, este esențial de menționat că rezultatele formale ale întâlnirii din decembrie sunt aproape predeterminate. Conform datelor CME FedWatch, probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază este de 90%. Astfel, piața nu are mari îndoieli în acest sens. Implementarea scenariului de bază nu va surprinde pe nimeni—atenția traderilor va fi îndreptată către declarația de însoțire și retorica Președintelui Fed, Jerome Powell. Intriga constă în cât de agresivă va fi relaxarea viitoarei politici monetare, iar în acest punct nu există un consens.
Marea majoritate a economiștilor intervievați de Reuters (89 din 109) se așteaptă ca banca centrală să implementeze o reducere de 25 de puncte la întâlnirea din decembrie. Cu toate acestea, doar 50 dintre ei au avut în vedere posibilitatea unei reduceri suplimentare a ratei în primul trimestru din 2026. Conform acelorași date CME FedWatch, probabilitatea unei reduceri a ratei în ianuarie este de 23%, în timp ce în martie este de 37%.
Cu alte cuvinte, piața nu se îndoiește de perspectivele unei reduceri a ratei în decembrie, dar este sceptică în privința probabilității unei relaxări suplimentare—cel puțin în primul trimestru al anului următor. Acest aspect indică faptul că întâlnirea din decembrie ar putea urma unul dintre cele două scenarii: fie Fed confirmă așteptările pieței prin anunțarea unei abordări prudente, fie le infirmă, permițând posibilitatea unei reduceri suplimentare a ratei la una dintre întâlnirile viitoare.
Este de remarcat că atât "aripa dovish" a Fed, cât și cei care favorizează o poziție de așteptare, își pot susține punctele de vedere cu argumente macroeconomice.
De partea "porumbeilor" se află indicele ISM al producției, care rămâne în teritoriu de contracție, scăzând la 48,2; vânzările cu amănuntul, care au crescut doar cu 0,2% (cel mai scăzut nivel din mai); încrederea consumatorilor, care a scăzut la un minim de mai multe luni de 88,7; și un raport mixt al pieței muncii, reflectând o creștere a șomajului în SUA la 4,4% (cel mai înalt nivel din octombrie 2021). În plus, indicele Richmond Fed al producției a scăzut la -15 puncte (față de o prognoză de -5), iar raportul comenzilor de bunuri de folosință îndelungată a dezvăluit o creștere slabă de 0,5% a comenzilor pentru bunuri de folosință îndelungată după o creștere de 2,5% în luna precedentă.
De partea șoimilor moderați se află inflația. Deși cred că acesta nu este cel mai puternic argument pentru susținerea unei poziții hawkish. Deși inflația în SUA rămâne relativ ridicată, indicatorii cheie fie cresc lent, fie stagnează. În special, cel mai recent raport privind creșterea CPI pentru septembrie (ultimul publicat) a arătat o creștere mai lentă a ratei totale de inflație (3,0% față de o prognoză de 3,1%) și o decelerare a inflației de bază (3,0%, după o creștere la 3,1% în august). În general, PPI a crescut la 2,7% pe an în septembrie (după o scădere la 2,6% în august), în timp ce PPI de bază, exclusiv prețurile la alimente și energie, a crescut la 2,9% (față de o prognoză de +2,8% – acesta a fost singurul component al raportului care a venit pozitiv).
Indicele activității în servicii ISM de asemenea s-a îmbunătățit, crescând la 52,6 (față de o prognoză a unei scăderi la 52,0). Acest indicator arată o tendință ascendentă pentru a doua lună consecutivă. Totuși, aici nu totul este "liniștit". De exemplu, componenta de ocupare rămâne în teritoriu de contracție (48,9), ceea ce înseamnă că creșterea în sectorul serviciilor nu este acompaniată de o întărire a ocupării forței de muncă. Mai mult, componenta comenzilor noi a scăzut semnificativ în noiembrie, de la 56,2 la 52,9.
De partea șoimilor se află și indicele sentimentului consumatorilor al Universității din Michigan, care a crescut la 53,0 în această lună, peste prognoza de 52,0. Acest indicator a arătat o tendință ascendentă pentru prima dată după patru luni de scădere consecutivă. Pe de o parte, aici totul este clar, fără "flaws". Dar pe de altă parte, în ciuda creșterii, indicele rămâne scăzut conform standardelor istorice. De exemplu, în decembrie anul trecut, era la 74,0. În plus, unele componente ale acestui indice—cum ar fi percepția condițiilor actuale—arată o tendință de scădere, reflectând probleme structurale persistente (în special, Indicele Condițiilor Economice Curente a scăzut în decembrie la 50,7 de la 51,1).
Așadar, în opinia mea, rezultatele întâlnirii Fed din decembrie vor avea probabil un ton "dovish". Banca centrală este puțin probabil să anunțe direct următoarea reducere a ratei, însă se va concentra pe riscurile unui piața muncii în slăbire și pe date economice mai slabe, în timp ce vor sublinia riscurile inflației.
Intriga rămâne în această problemă. În prezent, este cunoscut doar faptul că cinci dintre membrii cu drept de vot ai Comitetului dintre doisprezece s-au opus unor noi reduceri ale ratei. Patru au susținut deschis relaxarea politicii monetare—trei membri ai Consiliului Guvernatorilor (Miran, Waller, Bowman) și Președintele Fed New York, Williams. Rămâne de văzut dacă "porumbeii" vor putea să-și impună inițiativa asupra centriștilor.
