Perechea euro-dolar manifestă o mișcare laterală pe fondul incertitudinii geopolitice persistente. Pe de o parte, media internaționale publică în mod activ informații din surse interne care sugerează că Statele Unite și Iran sunt foarte aproape de finalizarea unui acord preliminar ce ar permite reluarea navigației în Strâmtoarea Hormuz. Pe de altă parte, forțele militare americane au atacat luni instalații de rachete și ambarcațiuni în sudul Iranului, care, potrivit acuzațiilor, încercau să planteze mine. Oficial, un armistițiu este încă în vigoare, însă perspectivele semnării unui acord de pace sunt puse sub semnul întrebării.
Traderii pe perechea EUR/USD reacționează cu prudență la recentele evenimente geopolitice, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative. Participanții la piață încă speră la încheierea unui acord, dar rămân sceptici în privința unui „happy end” rapid. Drept urmare, perechea se tranzacționează într-un interval de preț relativ îngust, reflectând indecizia atât a cumpărătorilor, cât și a vânzătorilor.
Totuși, marți balanța se înclină spre un scenariu bullish. În pofida loviturilor aeriene americane și a declarațiilor agresive ale Iranului, scenariul de dezescaladare rămâne baza și cel mai probabil deznodământ. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a comentat recentele evenimente, afirmând că negocierile au ajuns în impas din cauza neînțelegerilor privind formularea acordului, numind documentul „o singură propunere”.
Astfel de mesaje mențin euro pe linia de plutire — în special față de dolar.
Însă nu doar „optimismul geopolitic” susține euro; un rol semnificativ îl joacă și Banca Centrală Europeană, ai cărei reprezentanți au adoptat în ultima vreme un ton mai hawkish.
Principalul motor al „aripii hawkish” este Isabel Schnabel, care a semnalat în mod direct, în ultima perioadă, necesitatea unei majorări a ratelor dobânzilor la ședința din iunie. Luni, ea a declarat că șocul inflaționist s-a dovedit a fi mai amplu și mai persistent decât se credea anterior, astfel încât politica de a ignora acest puseu inflaționist „nu mai este o opțiune viabilă”. De asemenea, a subliniat semnalele avansate îngrijorătoare, inclusiv creșterea așteptărilor de inflație ale consumatorilor și intențiile companiilor de a majora prețurile de vânzare. Mai mult, în opinia ei, chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia „mâine”, BCE ar trebui oricum să majoreze dobânzile în iunie. În acest context, ea a menționat că deteriorarea infrastructurii energetice și a lanțurilor de aprovizionare s-a produs deja, iar stabilizarea pieței va necesita „cel puțin șase luni”.
Trebuie remarcat că poziția lui Schnabel s-a înăsprit semnificativ față de luna martie, când făcea apel să „nu ne grăbim cu majorarea dobânzilor”.
Șeful Bundesbank, Joachim Nagel, și-a înăsprit la rândul său poziția, indicând posibilitatea unei majorări a dobânzilor „dacă inflația rămâne peste nivelul țintă”. Un ton similar a fost exprimat și de Martin Kocher (șeful Băncii Naționale a Austriei) și Martins Kazaks (șeful Băncii Centrale a Letoniei).
Președinta BCE, Christine Lagarde, încearcă, de regulă, să mențină un echilibru în retorică; totuși, poziția ei s-a deplasat recent către o politică mai hawkish. În discursurile sale, ea subliniază din ce în ce mai des că riscurile privind inflația sunt înclinate în sus — în principal din cauza prețurilor la energie și a potențialelor efecte secundare legate de salarii și prețuri. Ea evidențiază că riscurile ca inflația să se consolideze peste nivelul țintă au devenit mai importante decât temerile legate de o creștere economică slabă.
Potrivit ECB Watch Tool, probabilitatea unei majorări cu 25 de puncte de bază a ratei la depozite la ședința din iunie este de aproximativ 80%. Concret, 42 de economiști chestionați de Bloomberg evaluează probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare luna viitoare la 75–80%. În cel mai recent sondaj din mai realizat de Reuters, s-a produs o schimbare semnificativă în structura răspunsurilor: 59 din 70 de economiști intervievați (peste 80%) prognozează o creștere a ratei la depozite la 2,25% în iunie (comparativ cu sondajul din aprilie, unde rezultatele erau aproape împărțite — 44 din 85). În plus, 35 dintre ei s-au declarat convinși că BCE va majora dobânzile de cel puțin două ori în acest an.
Astfel, în pofida indeciziei actuale din piață, atitudinea hawkish a BCE rămâne un „atu” pentru cumpărătorii EUR/USD, care nu a fost încă pe deplin inclus în preț. Dacă SUA și Iran vor finaliza într-adevăr în curând un acord preliminar de pace, acest factor fundamental va oferi un sprijin suplimentar puternic taurilor de pe pereche.
Mai mult, chiar și în cazul în care incertitudinea geopolitică persistă, poziția fermă a BCE va „amortiza șocul” pentru euro și va limita semnificativ amplitudinea potențialelor scăderi de preț. Toate acestea indică faptul că pozițiile long pe perechea EUR/USD au o prioritate strategică față de pozițiile short, mai ales în contextul informațiilor încurajatoare din interior privind perspectivele unui acord între SUA și Iran.
Totuși, atât timp cât perechea fluctuează într-un interval de preț îngust, în așteptarea unei rezolvări a situației din Orientul Mijlociu, participanții la piață trebuie să gestioneze o mișcare laterală. În condițiile actuale, are sens să fie luate în considerare poziții long pe corecțiile descendente, cu o țintă inițială și, deocamdată, unică, la 1,1650 (linia superioară a Benzilor Bollinger pe graficul de patru ore).
