Indicele S&P 500 se tranzacționează aproape de un maxim istoric, la 7.529 de puncte. Cel mai recent raport al University of Michigan arată că indicele de încredere a consumatorilor a scăzut la un minim record de 44,80. Doi indicatori care s-au mișcat în aceeași direcție timp de decenii se despart acum cu o forță fără precedent. Ridică asta niște semne de întrebare? Evident.
Istoric, un asemenea decalaj a fost rar și, de regulă, de scurtă durată. Logica este simplă: atunci când economia crește, profiturile corporative urcă, iar odată cu ele acțiunile, veniturile reale și încrederea consumatorilor. Astăzi, această legătură a fost ruptă. Bursa atinge noi recorduri pe un val de optimism legat de AI și de speranțele unei înțelegeri cu Iran, în timp ce consumatorul american mediu se simte mai rău decât oricând de când există date — inclusiv față de pandemia din 2020, criza financiară din 2008–2009 și recesiunea de la începutul anilor 1980.
Motivul este evident: războiul cu Iranul a lovit exact categoriile de cheltuieli pe care americanii le resimt în fiecare zi. Prețurile la benzină au atins niveluri nemaivăzute din 2022, prețurile la alimente cresc odată cu costurile de transport, iar tarifele aeriene sunt mai mari cu aproximativ 20% față de anul trecut. Aproximativ o treime dintre consumatorii din cel mai recent sondaj Michigan au menționat spontan prețurile la benzină ca principala lor îngrijorare. Veniturile reale au scăzut pentru a treia lună consecutiv — inflația erodează creșterile salariale nominale.
Între timp, piața de capital trăiește într-o altă realitate. Câștigurile indicelui S&P 500 sunt concentrate într-un cerc restrâns de companii de tehnologie — producători de cipuri, furnizori de platforme de AI și jucători de infrastructură. Acestea sunt active deținute în principal de investitori instituționali și de gospodării înstărite. Potrivit Federal Reserve, primele 10% dintre gospodăriile americane după venit dețin aproximativ 93% din toate acțiunile. Când Trump indică recordurile S&P 500 drept dovadă a prosperității economice, el descrie realitatea unei minorități – cetățeni cu conturi de brokeraj și portofolii diversificate.
Important este că asemenea decalaje, din punct de vedere istoric, nu durează la nesfârșit. Fie piața de acțiuni ajunge, în cele din urmă, să reflecte starea reală a consumatorilor și se corectează în jos, fie sentimentul consumatorilor își revine pe măsură ce inflația scade — de exemplu, dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide și prețurile la energie scad. În prezent, piața pariază pe al doilea scenariu. Totuși, atât timp cât strâmtoarea rămâne închisă, benzina este scumpă, iar Federal Reserve este pregătită să majoreze ratele dobânzilor, prăpastia dintre recordurile bursiere și starea de spirit la pompă este probabil să se adâncească și mai mult.
