Piața valutară și cea de acțiuni reacționează cu scăderi puternice, în condițiile în care Orientul Mijlociu a redevenit epicentrul tensiunilor globale. În a 965-a zi a „Războiului Sabiei de Fier”, Statele Unite și Iranul se află pe muchie de cuțit între un acord istoric și reluarea ostilităților la scară largă.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat pe 27 mai că Washingtonul va oferi negocierilor o „șansă de reușită” — iar piețele au reacționat imediat: prețurile petrolului s-au prăbușit cu peste 5%. În paralel însă, Trump a trasat o linie roșie fermă: „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă pentru toți. Acestea sunt ape internaționale — nimeni nu le va controla.” Este un răspuns direct la principala cerere a Teheranului privind dreptul de a percepe taxe de tranzit și de a păstra controlul operațional asupra acestei căi navigabile strategice.
Dimensiunea crizei este elocventă: în prezent, doar aproximativ 10% din traficul maritim de dinainte de război mai trece prin Strâmtoarea Ormuz. Petrolierele aproape că și-au încetat operațiunile. Potrivit celor mai recente estimări, pierderile totale de producție vor depăși 1 miliard de barili până la sfârșitul lunii mai. De aceea, orice scurgere de informații din negocieri — fie că este un semnal optimist sau o sugestie de eșec — se propagă imediat în fluctuații pe piețele de materii prime.
Parametrii de bază ai acordului aflat în discuție rămân neschimbați: un armistițiu de 60 de zile, deblocarea a 12 miliarde de dolari din activele iraniene, ridicarea blocadei maritime și redeschiderea strâmtorii în termen de 30 de zile. Programul nuclear al Teheranului este exclus din aceste discuții — soarta lui va fi decisă în negocieri separate.
În timp ce negociatorii se târguiesc, războiul din regiune continuă neabătut. Pe 28 mai, aviația israeliană a efectuat lovituri masive asupra a 47 de localități din Liban — în sudul țării și în Valea Bekaa, inclusiv Nabatiyeh, Tyr și zonele din jurul celui mai mare rezervor, Karun. Iranul continuă să insiste asupra încetării atacurilor israeliene împotriva Hezbollah ca precondiție pentru orice acord cu Washingtonul. Acest nod încă nu a fost deslegat.
La toate acestea se adaugă un alt element important: în ultimele 24 de ore, Ministerul Apărării din Taiwan a raportat prezența a nouă aeronave și șase nave ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei. În mod remarcabil, toate cele nouă aeronave au traversat linia mediană a strâmtorii Taiwan — o linie de demarcație neoficială, a cărei încălcare este considerată o provocare deliberată. Deși acest număr este moderat pentru 2026, în condițiile în care până la 26 de aeronave pe zi au fost înregistrate chiar în luna martie, trecerea sistematică a liniei mediane de către întregul grup aerian reprezintă un semnal îngrijorător.
Pe acest fundal, piața metalelor prețioase a intrat într-o fază de stabilizare prudentă. După corecția până la 4.473 de dolari, un minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lunii martie, aurul și-a revenit la niveluri în jur de 4.531 de dolari. Forțe divergente mențin cotațiile în echilibru: așteptata reducere a tensiunilor geopolitice a susținut aurul la începutul săptămânii, însă inflația ridicată din SUA, de 3,8%, incertitudinea privind Federal Reserve și războiul în desfășurare exercită din nou presiune.
Marile bănci de investiții își mențin prognozele optimiste: JP Morgan vizează 5.000 de dolari până în trimestrul al patrulea din 2026, Goldman Sachs anticipează 5.400 de dolari, iar UBS estimează 5.900 de dolari pe termen mediu.
