Perechea USD/JPY a atins joi un maxim al ultimilor aproape doi ani, pe fondul unei întăriri generale a dolarului american și al unei slăbiri simultane a yenului. Traderii se apropie cu încredere de nivelul de 161.
De partea dolarului se află semnalele de tip hawkish din partea Federal Reserve și datele macroeconomice solide publicate în SUA în ultimele săptămâni. Yenul, în schimb, este supus presiunii mai multor factori fundamentali. În primul rând, diferențialul persistent al ratelor dobânzilor dintre SUA și Japonia continuă să alimenteze operațiunile de carry trade. În plus, atitudinea prudentă a Bank of Japan exercită o presiune suplimentară asupra monedei japoneze. Participanții la piață sunt, de asemenea, sceptici cu privire la eficiența intervențiilor valutare ale autorităților japoneze: încercările anterioare de a opri slăbirea yenului au dus doar la corecții pe termen scurt (deși semnificative), fără a modifica tendința ascendentă pe termen lung a perechii USD/JPY.
Să începem cu ședința din iunie a BoJ, care s-a încheiat cu o majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază, până la 1,0% (cel mai ridicat nivel din 1995). La prima vedere, a apărut o situație paradoxală: în pofida înăspririi parametrilor de politică monetară, yenul nu numai că nu s-a întărit, dar în scurt timp a intrat sub o presiune suplimentară.
O astfel de reacție se explică prin natura comentariilor oficialilor BoJ privind perspectivele viitoare ale politicii monetare și prin tonul declarației care a însoțit decizia. Cu alte cuvinte, așa cum se întâmplă adesea în astfel de situații, „diavolul se ascunde în detalii”.
În pofida majorării dobânzii, banca centrală a păstrat o retorică prudentă în ceea ce privește pașii viitori. Piața nu a văzut niciun semnal care să indice disponibilitatea băncii centrale de a accelera înăsprirea politicii monetare. Dimpotrivă, în rândul membrilor consiliului persistă îngrijorări legate de impactul riscurilor externe asupra economiei, ceea ce sugerează că normalizarea politicii monetare va rămâne, cel mai probabil, treptată și foarte lentă.
Merită menționat și faptul că conferința de presă finală nu a fost susținută de Guvernatorul BoJ, Kazuo Ueda (care a lipsit de la ședință din cauza spitalizării), ci de adjunctul său, Shinichi Uchida. Acest lucru a influențat natura comunicării: acesta a evitat detaliile concrete și s-a abținut de la a oferi orice calendar pentru următorii pași, declarând doar că banca centrală va continua să evalueze datele economice.
În plus, participanții la piață au remarcat discuțiile privind programul de reducere a achizițiilor de obligațiuni guvernamentale. Înainte de ședința din iunie, mass-media a discutat posibilitatea încetinirii procesului de quantitative tightening (QT) sau chiar a unei pauze temporare în reducerea bilanțului. Simplul fapt că au avut loc astfel de discuții a consolidat percepția BoJ drept una dintre cele mai prudente bănci centrale din rândul țărilor dezvoltate.
În cele din urmă, diferențialul persistent al ratelor dobânzilor dintre SUA și Japonia continuă să ofere un sprijin suplimentar creșterii USD/JPY. Chiar și după creșterea dobânzii BoJ la 1,0% în iunie, diferențialul rămâne în jur de 250–275 puncte de bază (în condițiile în care intervalul ratei Fed este de 3,5–3,75%), ceea ce continuă să stimuleze activitatea de carry trade. Yenul rămâne una dintre cele mai ieftine și mai accesibile monede de finanțare pentru astfel de strategii.
Mai mult, după ședința FOMC din iunie, piața a început să includă în preț probabilitatea încă unei majorări de dobândă în SUA până la sfârșitul acestui an (ținând cont de noul dot plot). Aceasta înseamnă că diferențialul de dobândă s-ar putea extinde în continuare, iar operațiunile de carry trade vor rămâne atractive, continuând să exercite presiune asupra monedei japoneze.
Cu alte cuvinte, fundamentele actuale favorizează o nouă creștere a USD/JPY. Aceasta înseamnă că pozițiile long pe această pereche par logice și justificate. Totuși, există un „dar” important: riscul de intervenție valutară. Să ne amintim că, în aprilie, autoritățile japoneze au intervenit pe piață atunci când perechea a depășit nivelul de 160,70. În prezent, prețul se apropie de limitele pragului de 161, ceea ce sporește riscul reluării intervențiilor.
Se poate presupune că, dacă perechea USD/JPY va depăși în mod clar pragul de 161,00, va urma un răspuns din partea autorităților de reglementare japoneze – fie verbal, fie printr-o intervenție directă. Prin urmare, pozițiile long la nivelurile actuale par riscante, deoarece un colaps tehnic al perechii ar putea duce la o scădere de 200 până la 500 de puncte în câteva ore sau chiar minute.
Totuși, după o astfel de scădere, interesul pentru cumpărare s-ar putea chiar intensifica: experiența anterioară cu intervențiile valutare arată că perechea este adesea răscumpărată agresiv chiar în ziua în care autoritățile japoneze intervin. Cu alte cuvinte, pozițiile long pe această pereche rămân relevante, însă doar după ce Tokyo va reacționa la situație – fie prin declarații verbale, fie prin acțiuni concrete.
