EUR/USD a început săptămâna de tranzacționare cu un mic gap în sus, dar a rămas, în esență, aproape de închiderea de vineri. Săptămâna trecută s-a încheiat la 1,1203, iar deschiderea de luni a fost la 1,1216. Formal, gap-ul favorizează cumpărătorii de euro, însă, în practică, perechea este blocată, pentru a patra săptămână consecutivă.

Conform graficului săptămânal, perechea evoluează lateral de la începutul lunii octombrie, respingându-se în mod repetat de benzile superioară și inferioară Bollinger pe graficul de 4 ore. Pe aproape toată durata lunii octombrie, intervalul 1,1180–1,1250 a fost „zona de lucru” pentru EUR/USD, un coridor în care ordinele de cumpărare și vânzare sunt deschise în apropierea extremelor. Această „idilă” laterală s-ar putea încheia după această săptămână: un calendar economic aglomerat este probabil să scoată perechea din consolidarea prelungită și să declanșeze un impuls puternic al prețului. Rămâne de văzut de care parte – cumpărători sau vânzători – va înclina balanța.
Cel puțin până la anunțarea deciziei din octombrie a Fed, mă aștept ca perechea să rămână într-un interval de variație. Este puțin probabil ca traderii să deschidă poziții mari înaintea acestor evenimente cu impact ridicat. Pe lângă Fed, și ECB își va anunța decizia. Calendarul SUA include, de asemenea, datele preliminare privind PIB-ul pentru trimestrul al III-lea și indicele core PCE, unul dintre principalii indicatori ai inflației urmăriți de Fed.
Din perspectiva mea, avantajul pe termen scurt înclină în favoarea dolarului. Ambele bănci centrale trebuie să țină cont de șocul petrolier, însă spațiul de manevră pentru înăsprirea suplimentară a politicii monetare este semnificativ diferit. Economia SUA continuă să arate un anumit grad de reziliență, în timp ce redresarea din zona euro pare din ce în ce mai fragilă.
Pentru Fed, principala îngrijorare este extinderea inflației dincolo de componenta energetică. IPC de bază pentru septembrie a accelerat de la 2,4% la 2,6% în ritm anual, iar serviciile excluzând energia au crescut cu 0,4% față de luna precedentă. Și prețurile de producție au surprins pozitiv: PPI total a crescut cu 1,3% de la lună la lună, iar PPI pentru servicii a adăugat 0,8%. Prin urmare, nu se poate da vina pentru creșterea inflației din septembrie doar pe benzina scumpă.
În plus, piața petrolului continuă să alimenteze riscul inflaționist. Săptămâna trecută, Brent a urcat cu 6,2%. Chiar și corecția de astăzi nu anulează creșterea anterioară: Brent rămâne peste 110 USD/baril. Energia scumpă majorează costurile de transport și producție și creează condiții pentru un transfer suplimentar al acestor costuri către consumatori.
În acest context, cel mai probabil rezultat al reuniunii Fed din octombrie, ale cărei concluzii le vom vedea poimâine, este o pauză cu ton hawkish. Președintele Fed, Kevin Warsh, ar putea nu doar să întărească probabilitatea, în percepția pieței, a unei majorări în decembrie, ci și să lase deschisă posibilitatea unor noi acțiuni în prima jumătate a anului viitor, dacă inflația nu se temperează. Un astfel de semnal suplimentar, ușor mai hawkish, ar oferi dolarului american un impuls semnificativ, deoarece o înăsprire în decembrie este deja, în mare măsură, inclusă în prețuri.
În schimb, ECB are mult mai puțin spațiu pentru noi înăspriri. Indicele PMI compozit pentru zona euro a scăzut în octombrie de la 53,1 la 51,9, iar PMI pentru servicii de la 53,0 la 51,7. Formal, valorile se află încă în zona de expansiune, dar sunt periculos de aproape de contracție. Fluxurile de noi comenzi s-au slăbit, iar angajările practic au stagnat. Situația este deosebit de tensionată în Franța: incertitudinea politică și protestele de stradă au împins condițiile de afaceri în zona de contracție, iar încrederea mediului de afaceri a coborât la minime nemaivăzute din 2012 încoace (excluzând perioada pandemiei). În aceste condiții, o nouă majorare a dobânzii de către ECB riscă să adâncească slăbiciunea cererii. Astfel, pe 29 octombrie, este mai probabil ca ECB să evite un ton hawkish, iar orice indiciu de atitudine dovish va fi interpretat ca negativ pentru euro, mai ales cât timp Fed pare pregătită să rămână pe o linie hawkish.
Datele macro cheie din SUA ar putea accentua această divergență. Modelul GDPNow estimează în prezent o creștere anualizată a PIB-ului SUA de 3,5% în trimestrul al III-lea, față de consensul pieței situat în jur de 3,0% (unele estimări indicând 3,2%). Ar fi o surpriză pozitivă, susținută în principal de reziliența cererii de consum. Merită urmărit și indicele core PCE pentru septembrie: calculele economiștilor, pe baza datelor recente privind prețurile, plasează creșterea lunară a core PCE într-un interval de 0,31%–0,36%, limita superioară rotunjindu-se la 0,4% (consensul este 0,3%). În ritm anual, core PCE ar urca de la aproximativ 3,0% la 3,1%.
Prin urmare, cifre solide pentru PIB-ul SUA și core PCE ar consolida așteptările privind o Fed hawkish. În raport cu o ECB mai prudentă, această combinație ar crea premisele pentru ca EUR/USD să spargă în jos consolidarea de durată și să coboare. Totuși, până la anunțarea deciziei Fed, perechea va tranzacționa, cel mai probabil, în intervalul cunoscut 1,1180–1,1250, majoritatea participanților evitând să își asume pariuri direcționale mari înainte ca banca centrală americană să își clarifice poziția.
Pentru o întărire durabilă a dolarului ar fi nevoie de semnale care să depășească așteptările deja incluse în prețuri, mai exact perspective mai clare privind noi înăspriri ale Fed în prima jumătate a anului 2027. Dacă Fed sugerează măcar această posibilitate (iar datele din SUA o susțin), balanța s-ar înclina decisiv în favoarea dolarului, iar EUR/USD ar tinde să se stabilizeze sub limita inferioară a coridorului 1,1180–1,1250.