Necazurile nu vin niciodată singure. Industria europeană începe să piardă avântul după o creștere rapidă determinată de un val de importuri din SUA. Zona euro este un importator net de petrol, astfel încât creșterea prețului petrolului Brent provocată de conflictul din Orientul Mijlociu aruncă o umbră asupra perspectivei zonei euro. Între timp, obligațiunile germane nu au reușit să acționeze ca un refugiu sigur, iar vânzarea lor a declanșat o scădere a EUR/USD.
În luna iunie, activitatea de afaceri din blocul valutar a crescut abia perceptibil—ajungând la doar 50,2, sub așteptările analiștilor de la Bloomberg. Indicele PMI al producției industriale nu a reușit să se ridice peste pragul critic de 50 timp de 36 de luni consecutive, în timp ce sectorul serviciilor se extinde cu greu. Aceste cifre indică stagnare în T2, după creșterea din T1 determinată de un val de importuri din SUA.
Tendințe ale Activității de Afaceri din Zona Euro
La prima vedere, situația nu pare alarmantă, deoarece inflația pare a fi sub control. Da, prognoza de creștere a PIB-ului în 2025 făcută de Banca Centrală Europeană, de +0,9%, pare prea optimistă, dar acordul comercial al UE cu SUA ar putea reduce incertitudinea, iar stimulentul fiscal al Germaniei ar putea impulsiona economia. Din păcate, conflictul dintre Israel și Iran a adus o lovitură atât zonei euro cât și monedei euro.
Zona euro este un importator net de petrol. Cu cât urcă mai mult prețul Brent, cu atât cresc mai mult costurile pentru companii. Acestea sunt vești proaste pentru indiciile bursiere europene, care recent deveniseră un motor principal al creșterii EUR/USD în 2025. De asemenea, devine din ce în ce mai greu de argumentat că inflația este „ancorată”. Creșterea prețului petrolului sporește riscul accelerării prețurilor de consum și leagă mâinile BCE. Christine Lagarde și colegii săi ar putea să îmbrățișeze ideea de a arunca economiei un colac de salvare prin reducerea din nou a ratei depozitelor, dar nu pot. Există un risc semnificativ ca IPC-ul să depășească din nou ținta de inflație și BCE are instrumente limitate la dispoziție.
Părea că dolarul american și-a pierdut de mult statutul de refugiu sigur. Politicile lui Donald Trump au împins investitorii de la credința în excepționalismul american către strategii de „vânzare a Americii”. Totuși, conflictul din Orientul Mijlociu a reînviat cererea pentru dolar ca refugiu. În contrast, obligațiunile germane—văzute odată ca o alternativă—sunt vândute rapid. Dolarul ar fi putut să-și piardă o parte din încredere, dar euro nu este încă pregătit să ocupe locul acestuia.
Ca urmare, economia zonei euro prezintă semne de slăbiciune, iar creșterea prețurilor petrolului ar putea agrava situația. Acțiunile și obligațiunile europene sunt vândute, lipsindu-i pe tauri EUR/USD de avantajele lor cheie. Doar o de-escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu sau relansarea războaielor comerciale ar putea inversa această tendință.
Din punct de vedere tehnic, graficul zilnic EUR/USD arată că eșecul taurilor de a împinge prețurile în afara intervalului de valoare corectă de 1.131–1.153 indică slăbiciune și creează o oportunitate de vânzare. Totuși, o revenire de la 1.141 sau 1.131 ar justifica o inversare și deschiderea de poziții lungi.
