Joi, 30 aprilie, Banca Centrală Europeană va desfășura ședința sa obișnuită, după care este aproape sigur că va menține neschimbate parametrii politicii monetare. Cu o probabilitate apropiată de 100%, banca centrală va păstra toate cele trei rate cheie ale dobânzii la același nivel. Totuși, acest lucru nu înseamnă că evenimentul va fi „lipsit de interes”. Dimpotrivă, tonurile hawkish sau dovish din comunicatul care însoțește decizia, precum și eventualele schimbări de retorică ale președintei BCE, Christine Lagarde, ar putea influența semnificativ moneda europeană. În plus, semnalele macroeconomice contradictorii permit băncii centrale să își îndrepte atenția fie către riscurile persistente de inflație, fie către semnele de încetinire economică din zona euro.
Principala intrigă a ședinței din aprilie este reacția ECB și a lui Christine Lagarde la cele mai recente date privind inflația din zona euro. Datele preliminare pentru aprilie vor fi publicate cu doar câteva ore înainte de reuniune, iar în prezent ne putem baza doar pe cifrele din martie, care conturează un tablou destul de contradictoriu.
Astfel, inflația generală în zona euro a sărit puternic luna trecută, ajungând la 2,6%, după ce în februarie scăzuse la 1,9%. Această dinamică a fost determinată în primul rând de energie, ale cărei prețuri au crescut cu 5,1% an la an, după un declin de 3,1% în februarie. Între timp, indicele core CPI a coborât la 2,3%, de la 2,3%. Acest lucru indică faptul că presiunile inflaționiste interne se diminuează într-adevăr. Merită, de asemenea, subliniată încetinirea inflației din sectorul serviciilor, la 3,2% (de la 3,4%). Acesta este un aspect foarte important, deoarece serviciile sunt considerate cea mai inerțială componentă.
Însă aceasta este doar o față a monedei. Pe cealaltă parte se află riscurile inflaționiste, care par mai amenințătoare decât datele „liniștitoare” din martie. Principala îngrijorare este creșterea anticipațiilor inflaționiste. Marți au fost publicate rezultatele unui sondaj relevant, care a pus ECB într-o poziție dificilă. Mai exact, așteptările privind inflația pentru anul următor (următoarele 12 luni) au urcat la 4,0%, de la valoarea anterioară de 2,5%. Este cel mai ridicat nivel al indicatorului de la sfârșitul lui 2023. Așteptările de inflație pe trei ani au crescut la 3,0% (de la 2,5%), în timp ce inflația percepută a urcat la 3,5% (de la 3,0%).
Acesta este un semnal îngrijorător pentru ECB: dacă consumatorii se așteaptă la o creștere atât de rapidă a prețurilor, de regulă își accelerează cheltuielile curente (stimulând cererea) și solicită salarii mai mari, ceea ce crește riscul apariției efectelor inflaționiste de ordin secundar.
Ca răspuns la situația actuală, este probabil ca Lagarde să descrie rezultatele sondajului drept „îngrijorătoare” și să încerce să liniștească atât consumatorii, cât și piețele, asigurându-i că ECB nu va permite consolidarea inflației la nivelul de 3–4%. Ea ar putea, de asemenea, să recurgă la un ton mai hawkish, afirmând că, dacă datele ulterioare vor confirma riscurile accelerării inflației, „banca centrală va fi pregătită să utilizeze toate instrumentele disponibile”.
În plus, un alt semnal indică accelerarea inflației în zona euro. Miercuri, Germania a publicat datele preliminare privind CPI pentru aprilie. După cum știm, cifrele inflației din Germania și din ansamblul Europei prezintă o corelație ridicată, astfel că publicarea de miercuri „spune multe”.
Astfel, indicele general al prețurilor de consum din Germania, în ritm anual, a crescut la 2,9% în aprilie (de la 2,7% în luna anterioară), iar avansul lunar a fost de 0,6%. Indicele armonizat HICP s-a accelerat, de asemenea, la 2,9% an la an (după o creștere de 2,8% în martie).
Conform estimărilor preliminare, CPI general în zona euro va accelera la 3,1% an la an (de la 2,6%), în timp ce indicele core va urca la 3,0% (de la 2,3%). Având în vedere dinamica inflației din Germania, o astfel de prognoză pare destul de plauzibilă.
Prin urmare, după ședința din aprilie, ECB ar putea să adopte un scenariu de tip „hawkish pause”. Menținând ratele dobânzilor neschimbate, banca centrală va sublinia creșterea riscurilor inflaționiste. Este puțin probabil ca Lagarde să anunțe măsuri concrete, dar ar putea semnaliza subtil disponibilitatea de a reacționa.
Totuși, în pofida acestui „preview”, orice salt al prețului perechii EUR/USD ar trebui privit ca o oportunitate de deschidere a unor poziții short. Piața va încorpora rapid în preț rezultatele ședinței din aprilie, după care preocupările geopolitice vor reveni în prim-plan. Incertitudinea legată de deznodământul conflictului din Orientul Mijlociu și persistența riscurilor geopolitice vor sprijini și vor continua să susțină cererea pentru dolarul, activ de refugiu. Prin urmare, în condițiile actuale, potențialul de creștere suplimentară a EUR/USD pare limitat — orice impulsuri ascendente sunt susceptibile să fie corective.
