Perechea USD/JPY și-a continuat mișcarea laterală pentru a doua săptămână consecutiv, reflectând indecizia atât a cumpărătorilor, cât și a vânzătorilor. Perechea a intrat într-o fază de derivă după o creștere rapidă de 400 de puncte, de la baza nivelului de 155 până la un vârf local al prețului de 159,36. Tendința ascendentă s-a blocat pe 19 mai, apoi s-a estompat complet pe fondul unor semnale geopolitice încurajatoare și al riscurilor persistente de intervenție pe piața valutară.
Reamintim că autoritățile japoneze și-au semnalat prezența pe piața valutară de două ori anul acesta — pe 30 aprilie și 6 mai. În primul caz, băncile centrale au reacționat după ce perechea USD/JPY a atins un maxim al ultimilor aproape doi ani, depășind nivelul de 160,70. Ca răspuns la intervenția valutară, perechea a scăzut rapid la 155,58. Totuși, a doua zi cumpărătorii au recâștigat rapid inițiativa și, în mai puțin de o săptămână, s-au apropiat de nivelul de 158. În acest punct, autoritățile japoneze au intervenit din nou, provocând un declin de aproape 300 de puncte, către baza nivelului de 155. Din nou însă, vânzătorii nu și-au putut menține pozițiile, permițând cumpărătorilor să folosească impulsul descendent ca pretext pentru a deschide poziții long. În cele din urmă, perechea a revenit în zona nivelului de 159.
Interesant este că, în acest interval de preț, perechea USD/JPY a intrat într-o fază de stagnare, fără vreun indiciu sau, cu atât mai puțin, fără acțiuni ale autorităților de reglementare japoneze. Chiar și în perioadele de întărire generală a dolarului, prețul a evoluat lateral, fluctuând într-un interval îngust.
Participanții la piață au ignorat chiar și raportul de vineri privind indicele prețurilor de consum (CPI) din Japonia, care a arătat o încetinire a inflației în Țara Soarelui Răsare. Toate componentele raportului s-au situat sub valorile prognozate și, în unele cazuri, diferența a fost semnificativă.
De exemplu, indicele general al prețurilor de consum a scăzut la 1,4% în ritm anual în aprilie, în timp ce majoritatea analiștilor anticipaseră o creștere la 1,6% (de la 1,5% anterior). Excluzând prețurile la alimente proaspete, indicele a prezentat, de asemenea, o tendință descendentă, încetinind la 1,4%, în loc de creșterea până la 1,8% prognozată. În sfârșit, Core-Core CPI (care exclude alimentele proaspete și energia) a scăzut la rândul său brusc — la 1,9%, de la valoarea anterioară de 2,4%.
La prima vedere, astfel de rezultate ar fi trebuit să intensifice presiunea asupra yenului, deoarece reduc probabilitatea unei înăspriri suplimentare a politicii monetare de către Bank of Japan în viitorul apropiat. Totuși, piața valutară a ignorat în mare măsură acest raport, iar perechea USD/JPY a atins chiar un maxim intrazilnic de 159,25. Această reacție poate fi explicată prin structura raportului.
Principalul motiv al „răcelii” pieței este că încetinirea inflației din aprilie este considerată temporară. Programele-cheie de sprijin guvernamental, în special subvențiile pentru electricitate și gaz, au jucat un rol major. Aceste măsuri au „estompat” de fapt creșterea tarifelor la utilități, exercitând o presiune descendentă asupra indicatorilor de inflație.
Cu alte cuvinte, CPI a încetinit nu pentru că cererea internă în economia japoneză s-ar fi slăbit puternic sau pentru că presiunile inflaționiste ar fi dispărut, ci ca urmare a intervenției guvernului.
Mai mult, piața înțelege că acest factor este, prin natura lui, temporar. În plus, guvernul japonez începe deja să retragă treptat subvențiile pentru energie, reducând volumele de compensații pentru furnizorii de electricitate și gaz. Acest lucru indică faptul că efectul care a ținut artificial în frâu inflația în aprilie va începe să se estompeze în lunile următoare, până la dispariția completă. Odată ce efectul subvențiilor se va disipa în totalitate, acest sector va deveni un puternic motor de creștere pentru CPI.
În același timp, traderii au ignorat încetinirea indicatorilor de inflație de bază, având în vedere efectul bazei ridicate de anul trecut. În plus, inflația din sectorul serviciilor a rămas în aprilie la 1,7%, semnalând o cerere internă stabilă și absența unei răciri semnificative a presiunilor asupra prețurilor.
Consensul de piață este că scăderea Core-Core sub nivelul de 2% reprezintă un fenomen temporar, mai ales în contextul recentei runde de negocieri salariale („shunto”). Pe baza rezultatului acestor negocieri, inflația în categoriile sensibile la salarii se poate stabiliza sau chiar poate accelera din nou în lunile următoare.
Astfel, este pe deplin justificat faptul că piața nu a fost influențată de raportul privind CPI din Japonia pentru luna aprilie. În plus, reapar riscurile de intervenție valutară dacă USD/JPY se apropie din nou de nivelul de 160. În același timp, vânzătorii manifestă prudență pe fondul zvonurilor că SUA și Iran ar fi aproape de încheierea unui acord preliminar care ar putea „deschide” Strâmtoarea Hormuz.
Toate acestea sugerează că perechea USD/JPY va rămâne, pe termen scurt, într-un interval lateral — cel puțin până când se va risipi incertitudinea legată de negocierile dintre SUA și Iran. Intervalul de preț „de lucru” rămâne 158,80–159,20 (liniile inferioară și superioară ale Bollinger Bands pe graficul H4). În situația actuală, are sens tranzacționarea limitelor acestui coridor, deschizând poziții short când prețul se apropie de limita superioară și poziții long când scade spre limita inferioară.
