Dezbină și stăpânește. Kevin Warsh a adoptat strategia opusă: unește și stăpânește. La prima sa ședință FOMC în calitate de președinte, nu s‑a grăbit să își expună poziția privind dobânzile. În schimb, șeful băncii centrale a preferat să unească Comitetul în jurul unui singur obiectiv — readucerea inflației la ținta de 2%. Drept urmare, în timp ce la ședința precedentă a Fed au existat patru opinii divergente, în iunie nu a mai fost niciuna.
Divizarea s‑a reflectat în proiecțiile privind rata fondurilor federale. Nouă din cei 18 membri FOMC văd acum o majorare în 2026; doar unul anticipează o reducere. În martie, existau 12 „porumbei”. Astfel, ședința din iunie poate fi descrisă fără rezerve drept un viraj „hawkish”. Aceasta a zguduit din temelii piețele financiare, deși nimeni nu poate spune încă cu certitudine dacă Kevin Warsh însuși face parte dintre „porumbei” sau dintre „șoimi”. Sarcina lui la prima ședință a fost să unifice factorii de decizie de la Fed, iar se pare că a reușit.
Dinamicile de piață ale ratei fondurilor federale
Pietele au crescut probabilitatea unei politici monetare mai restrictive în 2026 de la 60% la 85%. Acest lucru a oferit un sprijin mai mare dolarului american decât presiunea descendentă venită din scăderea prețului petrolului, după anunțul privind încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Donald Trump a apărat acordul care a ajutat economia globală să evite o criză. De fapt, condițiile diferă foarte puțin de acordul încheiat în 2015 cu Iranul de către Barack Obama; actualul locatar al Casei Albe l-a numit cel mai prost acord din istoria SUA.
În orice caz, operațiunile prin Strâmtoarea Hormuz se reiau treptat, iar Brent a scăzut sub 80 de dolari pe baril. Întrebarea-cheie pentru piețele financiare acum este cât de rapid se va tempera inflația din SUA pe fondul scăderii prețurilor la energie. Dacă acest lucru se întâmplă la fel de repede cum se așteaptă Casa Albă, șansele de noi majorări de dobândă vor dispărea rapid, iar dolarul se va slăbi. Dacă, dimpotrivă, dezinflația este foarte lentă, EUR/USD riscă să se prăbușească semnificativ mai jos.
Astfel, piețele se îndepărtează treptat de geopolitică și de conflictul din Orientul Mijlociu și își reorientează atenția către politica monetară a Fed și a altor bănci centrale. Accentul pus de Fed pe combaterea inflației și pe majorarea ratei fondurilor federale reprezintă un vânt din spate pentru dolarul american — mai ales în condițiile în care Bank of England și Bank of Japan ezită în privința unei înăspriri suplimentare, Reserve Bank of Australia pare să își fi încheiat ciclul, iar încă o mișcare a ECB este deja inclusă în prețul euro de către piețele financiare.
Din punct de vedere tehnic, pe graficul zilnic, EUR/USD a ieșit din intervalul de valoare corectă de 1,1550–1,1650, ceea ce a dus la prăbușirea principalei perechi valutare. Pentru ca declinul să continue, este necesară o străpungere clară a nivelului pivot de la 1,1455. În schimb, o revenire de la acest nivel, urmată de întoarcerea euro deasupra maximului barei la 1,1525, ar reprezenta semnale de cumpărare.
