Astăzi, WTI a crescut cu peste 6%, ajungând la 92,22 USD pe baril, în timp ce Brent a avansat cu 4,6%, până la 94,65 USD. Cauza acestui salt a fost reprezentată de noile lovituri aeriene ale SUA asupra Iranului, care au amplificat temerile privind perturbări de durată ale fluxurilor de energie prin Strâmtoarea Hormuz.
Președintele Trump a declarat că atacurile au fost un răspuns la încercările Iranului de a amplasa mine în strâmtoare și la atacul anterior al Teheranului asupra unei baze militare din Iordania. Acest lucru a avut loc după un episod extrem de îngrijorător, luni noaptea târziu, când două superpetroliere au fost lovite de obuze în timp ce încercau să iasă din Hormuz. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a avertizat cu privire la o „pedeapsă severă” pentru lovitura de represalii a SUA. În același timp, Trump a menționat că răspunsul Iranului ar putea provoca acțiuni militare mult mai puternice, iar țara ar putea fi „complet ștearsă de pe fața Pământului”.
Piața europeană de gaze a devenit cea mai vulnerabilă în această situație, apropiindu-se de niveluri critice. Regiunea mai are la dispoziție doar o lună pentru a-și reface rezervele de gaz înainte de iarnă, iar depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 65%, cel mai scăzut nivel sezonier înregistrat de când au început monitorizările în 2009. Reperul de preț pentru gazul european este în prezent cu peste 70% peste nivelurile de la începutul lunii iulie. Merită menționat că Isabel Schnabel, de la Banca Centrală Europeană, a evidențiat gazul ca sursă de îngrijorare deosebită, subliniind că rezervele reduse ar putea agrava situația în cazul unei ierni reci.
Este de remarcat că, în pofida gravității situației, creșterea prețurilor rămâne limitată, iar acest lucru are o explicație concretă. Exporturile continuă prin Hormuz, adesea pe petroliere cu transponderele oprite pentru a evita detectarea, iar producătorii din Golful Persic, inclusiv EAU, Arabia Saudită, Kuweit și Irak, continuă să exporte baril după baril.
Poziția Washingtonului în ceea ce privește strâmtoarea devine din ce în ce mai provocatoare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a minimizat importanța Hormuzului, afirmând că acesta va fi în curând ocolit de conducte și va deveni o „bucată inutilă de apă”. Această retorică apare pe fondul unor îngrijorări tot mai mari că războiul epuizează puterea militară a SUA și devine tot mai impopular pe plan intern, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea întregii campanii.
În ceea ce privește imaginea tehnică actuală a petrolului, cumpărătorii trebuie să cucerească prima rezistență la 92,50 USD. Acest lucru le va permite să vizeze nivelul de 96,54 USD, peste care va fi destul de dificil de străpuns. Ținta cea mai îndepărtată va fi în jur de 100,40 USD. În cazul unei scăderi a prețului petrolului, urșii vor încerca să preia controlul la 89,54 USD. Dacă vor reuși, spargerea acestei zone va reprezenta o lovitură serioasă pentru pozițiile taurilor și ar putea împinge petrolul în jos până la un minim de 87,08 USD, cu potențial de a ajunge la 84,40 USD.
