Perechea GBP/JPY încearcă astăzi să extindă impulsul de vineri, pe fondul slăbirii generale a monedei japoneze. La finalul săptămânii trecute, cumpărătorii au testat nivelul de 211,00, însă nu au reușit să își mențină pozițiile, sesiunea de tranzacționare de vineri încheindu-se la 210,12. Cu toate acestea, sentimentul pozitiv predomină din nou astăzi asupra perechii, deși este vizibil mai puțin accentuat.
Principalul factor care a influențat evoluția perechii a fost ședința Bank of Japan, deși decizia în sine nu a reprezentat o surpriză pentru piață: rata dobânzii a fost majorată cu 25 de puncte de bază (de la 1,00% la 1,25%), adică la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani. La prima vedere, o astfel de decizie ar fi trebuit să sprijine yenul, în special în raport cu lira sterlină, având în vedere că Bank of England a menținut neschimbate toate parametrele de politică monetară după ședința sa din septembrie. Cu toate acestea, moneda japoneză a intrat sub presiune vineri, inclusiv față de lira sterlină britanică.
În primul rând, decizia Bank of Japan nu a fost unanimă: doi membri ai Policy Board s-au opus înăspririi politicii monetare. Toichiro Asada a invocat faptul că inflația rămâne sub nivelul de 2% și că starea economiei „nu poate fi descrisă ca fiind suficient de solidă”. La rândul său, Ayano Sato a declarat că o decizie de tip „hawkish” ar fi prematură.
Faptul că în cadrul Policy Board există încă membri care susțin o abordare mai prudentă a pus presiune pe yen, deoarece această „opoziție” ar putea limita ritmul viitoarelor majorări de dobândă.
Al doilea factor care a pus presiune pe yen a fost retorica însoțitoare a Bank of Japan, mai puțin agresivă decât se așteptau mulți participanți la piață. Pe de o parte, banca centrală a declarat că inflația de bază se apropie de nivelul-țintă și că riscurile depășirii acestuia sunt în creștere. Pe de altă parte, banca a subliniat „într-un comunicat separat” că momentul și ritmul viitoarelor înăspriri „vor depinde de condițiile economice și de prețuri”. Guvernatorul BoJ, Kazuo Ueda, a afirmat, de asemenea, că nu există un calendar prestabilit pentru majorările de dobândă și că totul va depinde de datele care vor fi publicate.
În cele din urmă, contextul statistic al deciziei din septembrie a jucat, la rândul său, un rol important. Cu doar câteva ore înainte de a doua zi a ședinței, Bank of Japan a primit un semnal relativ moderat privind inflația. Conform datelor publicate, indicele CPI total s-a situat la 1,9% în august, în timp ce CPI excluzând alimentele proaspete a fost de 1,7% (în scădere de la 1,8% în iulie), iar CPI excluzând alimentele proaspete și energia a fost de 1,9%.
Cifrele publicate au slăbit yenul chiar înainte ca banca centrală japoneză să anunțe rezultatul ședinței din septembrie. Datele slabe pentru luna august au redus așteptările pentru un scenariu de înăsprire agresivă și au făcut ca majorarea ulterioară de dobândă să pară mai degrabă o continuare a procesului gradual și măsurat de normalizare a politicii monetare decât începutul unei accelerări bruște a ciclului.
În consecință, tabloul fundamental pentru yen a devenit negativ. Majorarea de dobândă în sine era deja inclusă în prețuri, însă participanții la piață nu au primit niciun semnal care să indice intenția de a accelera în continuare înăsprirea politicii monetare. Traderii s-au concentrat pe cele două voturi „dovish” și pe lipsa unui ghidaj ferm și transparent privind viitoarele majorări de rată.
Între timp, Bank of England nu a reușit să ofere un nou catalizator pentru aprecierea lirei. Banca a menținut rata la 3,75%, în timp ce raportul de voturi a rămas neschimbat, 6:3 în favoarea unei pauze. În pofida retoricii relativ „hawkish” din comunicatul însoțitor (banca centrală a recunoscut creșterea riscurilor legate de inflație, a avertizat asupra unei noi creșteri a CPI și a notat că economia este mai rezilientă decât se aștepta), aceste semnale erau deja în mare măsură încorporate în nivelurile curente.
Practic, piața nu a primit nimic în plus față de așteptările existente, astfel încât retorica „hawkish” din comunicatul final nu a reușit să ofere un sprijin semnificativ pentru liră.
Merită menționat și faptul că, în ședința din septembrie, Bank of England a aprobat un plan multianual de reducere a deținerilor de obligațiuni și, în același timp, a făcut acest proces mai previzibil, eliminând practic necesitatea accelerării vânzărilor active. Prin urmare, ședința din septembrie nu a generat un nou catalizator fundamental puternic nici pentru cumpărătorii, nici pentru vânzătorii de liră.
În cele din urmă, soarta perechii a fost decisă de „componenta yenului”: perechea a crescut nu datorită întăririi monedei britanice, ci ca urmare a slăbiciunii yenului.
Dar poate transformarea de vineri într-un avans susținut? În prezent, evoluția prețului seamănă mai degrabă cu un impuls pe termen scurt decât cu o inversare propriu-zisă de trend.
La începutul lunii septembrie, GBP/JPY se tranzacționa peste nivelul de 216,00, după care prețul a scăzut brusc către zona 207,00. Creșterea de vineri a adus perechea abia în zona 210,40–211,30 și nu a modificat încă structura pe termen mediu. Cumpărătorii trebuie cel puțin să reușească o consolidare deasupra țintei de 211,30 (adică maximul de vineri). O străpungere hotărâtă peste acest nivel ar deschide calea către zona 212,00 și, ulterior, către 213,50 (limita inferioară a norului Kumo pe graficul D1). Comportamentul cumpărătorilor în intervalul 211,300–212,00 va arăta dacă dinamica ascendentă a prețului va continua sau dacă traderii vor începe să marcheze profitul pe pozițiile long.
Pe partea de scădere, zona de preț 208,50–207,80 rămâne principalul suport. O revenire sub această zonă ar indica faptul că impulsul de vineri a fost doar o reacție temporară la ședința Bank of Japan.
În prezent, cumpărătorii dețin în continuare avantajul în GBP/JPY, însă se va putea vorbi despre începutul unui nou trend ascendent abia după o serie de străpungeri confirmate peste nivelurile de rezistență menționate.
