Yenul s-a întărit după decizia Bank of Japan, deși rata de politică monetară a rămas neschimbată. Imediat după anunț, cursul de schimb a ajuns la 157,12 yeni pentru un dolar, înainte ca o parte din apreciere să fie corectată.

O rată de 1,25% era așteptată de toți, însă formularea comunicateului a devenit subiectul principal. Pentru prima dată, Bank of Japan a declarat că inflația de bază a atins ținta de 2% — punctul final al unui parcurs început în 2013, odată cu lansarea unui stimul masiv menit să atingă acest obiectiv în doi ani. Ținta s-a dovedit greu de atins, iar creșterile susținute de prețuri au revenit abia după aproape un deceniu. Inflația de bază nu este măsurată printr-un singur indicator; este o combinație între prețurile de consum și așteptările privind inflația, ajustate pentru subvenții și alți factori pe termen scurt. Așteptările, după decenii de deflație, au crescut lent, motiv pentru care Kazuo Ueda a recunoscut atingerea țintei abia acum.
Votul a fost mai dificil decât în septembrie. Decizia a trecut cu 8–1, în timp ce în septembrie mișcarea fusese de 7–2, cu „porumbeii” Asada și Sato în dezacord. De data aceasta, cunoscutul „șoim” Hajime Takata a votat împotrivă și a cerut o majorare imediată. Asta înseamnă că balanța din consiliu s-a înclinat în direcția înăspririi politicii. Peste 80% dintre economiști se așteaptă acum la o nouă majorare în decembrie, iar scenariul de bază este ca ciclul să se încheie la 2% după trei pași de câte 25 de puncte de bază în decembrie, martie și iulie anul viitor. Datele de ieri au susținut această perspectivă: core CPI al BoJ pentru septembrie a fost de 2,4% an/an, față de prognoza de 1,9% și 1,8% în august.
Banca a revizuit și prognozele. Principalul indicator al inflației pentru următorul an fiscal, care începe în aprilie, este acum estimat la 2,6%, față de 2,4% în urmă cu trei luni, principalul motiv invocat fiind prețurile mai ridicate la petrol, alimentate de conflictul prelungit din Orientul Mijlociu. Pentru autoritatea de reglementare, aceasta înseamnă o schimbare de misiune: sarcina nu mai este să împingă prețurile în sus, ci să se asigure că nu depășesc ținta.
Contextul politic este mai calm de această dată. US Treasury Secretary Scott Bessent, care înaintea ședinței din septembrie a subliniat în repetate rânduri necesitatea unor noi majorări, a fost în mare parte tăcut în privința politicii japoneze. Ueda a spus că nu a mai vorbit cu el de la întâlnirea miniștrilor de finanțe G20 din 1 septembrie. Guvernul premierului Takaichi a declarat că țara nu mai are nevoie de o politică de reflatare, iar aproximativ două treimi dintre observatori consideră că acesta și-a atenuat rezistența față de majorări. Ministrul de finanțe Satsuki Katayama a declarat după decizie că se așteaptă la o coordonare strânsă între bancă și guvern. „Mă aștept ca Bank of Japan să continue o comunicare strânsă cu guvernul și să ducă o politică monetară adecvată, ținând cont de condițiile economice, de prețuri și de condițiile financiare, pentru a atinge o inflație de 2% în mod sustenabil și stabil”, a spus ea.
O majorare consecutivă la această ședință ar fi fost fără precedent în acest secol și ar fi putut neliniști piețele, iar rata este deja la un maxim al ultimilor 31 de ani, chiar dacă rămâne scăzută în comparație cu celelalte țări G7.
Consider că yenul a primit o bază solidă pentru o apreciere graduală, deoarece autoritatea de reglementare a recunoscut atingerea țintei, iar consiliul are o poziție vizibil mai „hawkish”. Dacă Ueda își confirmă disponibilitatea de a merge mai departe și nu temperează așteptările pentru decembrie, USD/JPY poate să scadă lent. Totuși, nu mă aștept la o mișcare bruscă, deoarece rata de politică monetară rămâne scăzută, iar dolarul puternic și petrolul scump sunt factori de limitare.